Icaru (astrunumia)

Icaru (1566 Icarus) hè un astiroidi, scupartu da Walter Baade in 1949 di un diamitru mediu di circa 1 km. L'ughjettu devi u so nomu à u parsunaghju d'Icaru, chì, sicondu a mitulugia greca, bulò troppu vicinu à u Soli pruvuchendu u sciuglimentu di i so ali di cera è cascò dopu in mari, annighendu ci si.

Parametri urbitali

L'orbita d'Icaru hè carattarizata da un perieliu più vicinu à u Soli ch'è quiddu di Mercuriu.

L'astiroidi s'avvicina à a Terra ogni 15-20 anni; l'ultimu soprabulu avvicinatu hè avvinutu in u 1996. A distanza media hè uguali à 6,4 milioni di km, ma in u 1968 a distanza hè stata uguali à appena 600 000 km; un simili avvinimentu si ripitarà u 16 ghjugnu 2015.

Icaru in a fintascenzia

  • U Prugettu Icaru, voltu à a distruzzioni di l'astiroidi in l'evintualità d'una futura minaccia d'impattu incù a Terra, hè à u centru di u filmu di fintascenzia Meteor, di u 1979, incù Sean Connery.
  • Icaru custituisci l'ambienti di u racontu Summertime on Icarus, di Arthur C. Clarke, chì conta a passata astronautu abbandunatu annantu à l'astiroidi duranti l'avvicinamentu di quidd'ultimu à u perieliu.
  • Icaru hè citatu in u rumanzu The Memory of Whiteness di Kim Stanley Robinson; u scrittori l'imagineghja pupulatu da un cultu riligiosu chì adora u Soli.
  • Un astiroidi di nomu Icaru ghjoca un rollu fundamintali in u racontu classicu di fintascenzia In l'uceanu di a notti, di Gregory Benford.
  • U fly-by d'Icaru di u 1968 hè minziunatu parechji volti in Lucifer's Hammer, di Larry Niven è Jerry Pournelle.
  • À Icaru hè ancu didicatu un racontu di Dino Buzzati cuntinutu in a racolta I notti difficiuli in a quali si narra u passaghju vicinu à a Terra di l'astiroidi in u 1968.

Noti


Fonti

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.