Linguas american orijinal
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Other_languages_icon.svg/300px-Other_languages_icon.svg.png)
La linguas de la americanes orijinal es comun partida a tre grupos de migrores: Prima, la grupo plu grande e vea ia migra la plu parte de America Norde, e tota America Sude. Alga linguistes sujeste ce lo es un familia de linguas, cual los ia nomi "amerindian" o "amerind"; otra linguistes no acorda, e sujeste ce lo es composada de multe familias propre e multe linguas isolida. Du, la familia de linguas na-dene ia migra a la plu parte de Alaska e Canada ueste. E final, la popla ci parla la linguas Inuit-Aleut ia ariva plu resente ante la europeanes, e abita la costa e isolas de Alaska, e la costa norde de Canada. A su es un lista de linguas, ordinada en acorda con spesialistes variosa.
America Norde
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Langs_N.Amer.svg/220px-Langs_N.Amer.svg.png)
Un combina de Goddard (1996), Campell (1997), Mithun (1999)
Familias de migras plu tarde ca la otra familias de americanes orijinal:
- Linguas na-dene
- Eiac - atabascan
- Tlingit
- Linguas inuit-aleut
- Inuit
- Aleut
Familias sujesteda de la migras prima
- Algica
- Linguas algoncian
- Rituan
- Uiot
- Iurok
- Tximacuan
- Txumax
- Comecrudan
- Linguas hocan (probable)
- Caruc
- Tximarico
- Xasta
- Palainian (atxumaui - atsugeui)
- Iana
- Uaxo
- Pomo
- Eselen
- Salina
- Iuman-cotximi
- Seri
- Calapuian
- Cioua - Tanoan
- Macro-su (probable)
- Linguas irocuoi
- Su-iutxi
- Linguas su - catauba
- Iutxi
- Linguas cadoa
- Linguas muscocean - natxez (probable)
- Linguas penutian (probable)
- Tsimxi
- Txinuc
- Tacelma
- Calapuia
- Maidu
- Costa de Oregon - cintu
- Alsa
- Cus
- Siuslau
- Uintu
- Plano alta
- Sahaptian
- Clamat - modoc
- Molala
- Caius ? (data povre)
- Iocuts (utian?)
- Utian
- Miuoc
- Costanoa
- Pomo
- Salix
- Subtiaba-tlapanec (probable parte de linguas otomanguean - vide Mesoamerica)
- Linguas uto-azteca
- Numic (Plano alta)
- Tubatulabal (Kern)
- Tacic (California sude)
- Hopi (lingua) (Pueblo)
- Tepiman (Pimic)
- Taracahitic
- Tubar
- Coratxol
- Nauatl
- Uakaxa
- Cuaciutl
- Nutca
- Iuman - cochimi
- Linguas tunica
- Atacapa
- Xititmaxa
- Tunica
- Iuci - uapo
Isolidas:
- Adai
- Beotuc (no clasable?)
- Caiuse
- Tximarico
- Coauilteco
- Cotoname (Carrizo de Camargo)
- Haida
- Carancawa
- Caruc
- Ceres (lingua)
- Cutenai
- Molala
- Tacelma
- Timucua
- Toncawa
- Zuni
Mesoamerica
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Map_of_the_languages_of_Mexico.png/220px-Map_of_the_languages_of_Mexico.png)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Distribution-myn2.png/220px-Distribution-myn2.png)
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Chibcha_lang.png/220px-Chibcha_lang.png)
Familias:
- LInguas hocan (vide ance America Norde)
- Tecistlatec - jicace
- Linguas macro-maia
- Totonac - tepeua
- Huave
- Mixe-zoce
- Maia
- Linguas macro-txibtxa (vide ance America Sude, a su)
- Txibtxa - misumalpa
- Paia (posable su txibtxan propre)
- Xinca
- Lenca
- Linguas uto-asteca (vide ance America Norde, a supra)
- Coratxol (cora - huitxol)
- Nauatl (lingua) - potxutec
- Linguas oto-mangean
- Otopamean
- Popolocan - mazatecan
- Subtiaba - tlapanec
- Amuzgo
- Mixtec
- Txatino - zapotec
- Txinantec
- Txiapanec - mange (estinguida)
Isolidas:
- Tarasca (= Purepetxa)
- Cuitlatec (estinguida)
America Sude
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/SouthAmerican_families_03.png/220px-SouthAmerican_families_03.png)
Sujestes de Kaufman (1990)
Familias clar:
- Awace - caliana
- Ezmeralda - jaruro
- Juri - tikuna
- Linguas cetxumara
- Cetxua
- Haci
- Lule - vilela
- Moseten - txon (probable?)
- Paes - barbacoa
- Pano - tacana
- Setxur - catacao
- Uamo - txapacura
Familias probable:
- Linguas macro-je
- Txicitano
- Bororo
- Aimore
- Ricbactsa
- Je
- Jeico
- Camacana
- Maxakali
- Puri
- Fulnio
- Caraja
- Ofaie
- Guato
- Linguas mura - matanaui
Familia prosima probable:
- Familia awaca - caliana
- Macu
Familias posable:
- Bora - uitoto
- Hívaro - cauapana
- Cunsa - capixana
- Puaina - coliauaia
- Saparo - iaua
Otra familias:
- Arauan
- Txaruan
- Txibtxa (vide Meso-America, macro-txibtxa)
- Tximuan
- Txipaia
- Txoko
- Txolonan
- Haracmbut
- Hiraharan
- Jabuti
- Carib
- Catucinan
- Cauescar
- Maipurean
- Mascoian
- Matacoa
- Nambicuara
- Otomacoa
- Panoa
- Puinavean
- Salivan
- Samucoa
- Timotean
- Tiniuan
- Tucanoan
- Tupi
- Uahivo
- Uaicuru
- Uarpe
- Ianomama
Isolidas:
- Aicana
- Andoce
- Baena
- Betoi
- Gamela
- Gorgotoci
- Hoti
- Iranxe
- Itonama
- Camsa
- Canitxana
- Cariri
- Catembri
- Caiuvava
- Coaia
- Cofan
- Candoxi
- Cucura
- Culii
- Leco
- Mapudungu
- Movima
- Munitxi
- Natu
- Omurano
- Oti
- Pancararu
- Pueltxe
- Sabela
- Xoco
- Cucuru
- Tarairiu
- Taruma
- Teciraca
- Trumai
- Tuxa
- Urarina
- Uamoe
- Uarao
- Iamana
- Iuracare
- Iurimang
Referis
- Campbell, Lyle; & Mithun, Marianne (Eds.). (1979). The languages of native America: Historical and comparative assessment. Austin: University of Texas Press.
- Goddard, Ives. (1999). Native languages and language families of North America (rev. and enlarged ed. with additions and corrections). [Map]. Lincoln, NE: University of Nebraska Press (Smithsonian Institute). (Updated version of the map in Goddard 1996). ISBN 0-8032-9271-6.
- Kaufman, Terrence. (1990). Language history in South America: What we know and how to know more. In D. L. Payne (Ed.), Amazonian linguistics: Studies in lowland South American languages (pp. 13-67). Austin: University of Texas Press. ISBN 0-292-70414-3.
- Mithun, Marianne. (1999). The languages of Native North America. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-23228-7 (hbk); ISBN 0-521-29875-X.