Giæa (cianta)
ZE
|
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ |
Beta vulgaris | |
---|---|
![]() | |
Clasificaçión APG IV | |
Domìnio | Eukaryota |
Régno | Plantae |
(clade) | Angiospermae |
(clade) | Mesangiospermae |
(clade) | Eudicotidae |
(clade) | Eudicotidae centrâli |
(clade) | Sùperasteridae |
(clade) | Asteridae |
(clade) | Euasteridae |
(clade) | Campanulidae |
Órdine | Caryophyllales |
Famìggia | Amaranthaceae |
Génere | Beta |
Spêce | B. vulgaris |
Clasificaçión Cronquist | |
Domìnio | Eukaryota |
Régno | Plantae |
Sóttarégno | Tracheobionta |
Sùperdivixón | Spermatophyta |
Divixón | Magnoliophyta |
Clàsse | Magnoliopsida |
Sóttaclàsse | Caryophyllidae |
Órdine | Caryophyllales |
Famìggia | Chenopodiaceae |
Génere | Beta |
Spêce | B. vulgaris |
Nomenclatura binomiale | |
Beta vulgaris L., 1753 | |
Scinònimo | |
46 scinònimi |
Beta vulgaris (L., 1753), comuneménte conosciûa ségge cómme giæa ségge cómme giærâva in sciâ bâze di ûzi, a l'è 'na ciànta ch'a apartegne a-a famìggia de Amaranthaceae[1], da quæ se pœan mangiâ e féugge.
Quésta ciànta a l'è stæta 'na de prìmme a êse descrîta segóndo o modèrno scistêma de clasificaçión, dæto ch'a l'êa stæta za catàlogâ into 1753 da Linneo, inta sò inportantìscima òpia Species Plantarum[2].
Etimologîa
A l'é 'na ciànta erbàcea, existénte in divèrse variêtæ: da sùcou, da òrto e da foràggio, pe l'alimentaçión de béstie.
In sciâ bâze de l'ûzo a l'è conosciûa con divèrsci nómmi:
- a ciànta da sùcou (coltivâ cómme tùbero ascì) a l'è in génere ciamâ cómme giærâva segóndo a grafîa ofiçiâ, gêräva in savonéize, gearàva in vintimigiôzo e betařava in monegàsco (in italiàn barbabietola).
- a variêtæ coltivâ inti òrti, da quæ se mangiàn e féugge, a l'è pe cóntra dîta giæa segóndo a grafîa ofiçiâ, gè in savonéize e gé in vintimigiôzo (in italiàn bietola).
Descriçión

A giæa a l'è 'na ciànta èrbacea da-a coltivaçión bienâle, de ræo perénne, ch'a l'è àncoâ a-o seu gràçie a 'na réixe méistra e ch'a pœ arivâ a 'n'altéssa de ciù ò mêno 1 ò 2 mêtri.
Féuggie
E féuggie da B. vulgaris són lónghe tra 5 e 20 cìtti (ciù picìnn-e quélle vèrso l'âto), a fórma de cheu, e arivàn a dimenscioîn bén bén magioî inte variêtæ coltivæ. Quéste àn ascì 'n màrgine intrêgo ò óndulòu e, in sciâ pàgina superiôre, prezentàn 'na nétta còsta centrâle.
Scioî
I scioî de quésta ciànta àn 'na tìnta vèrde ò róssa e són asæ picìnn-i, co-in diàmetro de 3-5 mm, formæ da çìnque féugge (ò pétali) e són arechéugéiti in dénse spîghe, in grùppi generalménte da træ a éutto unitæ. L'inpolinaçión a l'avegne gràçie a-a fòrsa do vénto, in vîa primâia, e secondariaménte atravèrso e bestiête.
Frûti
O frûto o l'è costitoîo da doî acheni modificæ de mòddo da contegnî a seménsa, da-a fórma a lénte e ànpia 2-3 mm.
Distriboçión e habitat
E variêtæ sarvæghe de B. vulgaris són distriboîe inta ciù pàrte de l'Eoröpa, inta Macaronesia e inte l'Àzia òcidentâle, scibén che ghe séggian ciànte natûalizæ inti âtri continénti ascì[1].
In particolâ són difûze inte zöne costêe, caraterizæ da 'n elevâ salinitæ e da 'n seu sàbiôzo ò conpòsto sorviatùtto da prîe.
Produtoî
Inte l'Eoröpa produtoî de sùcou giànco són a Frànsa e a Germània e, ecetoòu o Lusenbùrgo, tùtti i Pàizi de l'Unión Eoropêa estrâon o sùcou da-a B. vulgaris.
Produtoî de giærâve da sùcou (into 2018) | |
---|---|
Pàize | Produçión (tonêi) |
![]() |
42.065.957 |
![]() |
39.914.030 |
![]() |
30.192.920 |
![]() |
26.191.400 |
![]() |
17.436.100 |
![]() |
14.302.910 |
![]() |
13.967.700 |
![]() |
11.276.600 |
![]() |
10.377.371 |
![]() |
7.620.000 |
Nòtte
- ↑ 1,0 1,1 (EN) Beta vulgaris, in sce powo.science.kew.org. URL consultòu o 5 màzzo 2021.
- ↑ (LA) Carl von Linné, Species Plantarum: exhibentes plantas rite cognitas, ad genera relatas, cum differentiis specificis, nominibus trivialibus, synonymis selectis, locis natalibus, secundum systema sexuale digestas, Stoccolma, Impensis Laurentii Salvii, 1753, p. 222.
Âtri progètti
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce giæa
Wikispecies a contêgne informaçioìn in sce giæa
Contròllo de outoritæ | BNE (ES) XX528605 (data) |
---|