Thuta

Thuta
P'acha thuta (Tineola bisselliella)
P'acha thuta (Tineola bisselliella)
P'acha thuta (Tineola bisselliella)
Mit'an kamay
Regnum: Animalia
Phylum: Arthropoda
Classis: Insecta
Ordo: Lepidoptera
Subordo: Glossata
Infraordo: Heteroneura
(mana ñiqichasqa): Ditrysia
Superfamilia: Tineoidea
Familia: Tineidae
Latreille, 1810
Urin rikch'aq ayllu
  • Dryadaulinae
  • Erechthiinae
  • Euplocaminae
  • Hapsiferinae
  • Harmacloninae
  • Hieroxestinae
  • Meessiinae
  • Myrmecozelinae
  • Nemapogoninae
  • Perissomasticinae
  • Scardiinae
  • Setomorphinae
  • Siloscinae
  • Stathmopolitinae
  • Teichobiinae
  • Tineinae
Kaqlla mit'an kamaypaq sutinkuna
  • Tineites ; Latreille, 1810, Consid. gén. Anim. Crust. Arach. Ins.: 347, 363.
  • Tinearia ; Gravenhost, 1843, Vergleich. Zool.: 167.
  • Tineariae ; Zetterstedt, 1840, Ins. lapp.: vi, 990.
  • Tineida ; [Leach, 1815], in Brewster's Edinburgh Ency. 9(1): 133.
Hesperiidae rikch'aq aylluman kapuq huk pillpintu.

Thuta,[1][2][3] Susu,[4] Susan[5] icha Puyu[6] (familia Tineidae) nisqakunaqa huk tuta pillpintukunam. Qirisankunaqa millmatam, chukchatam, waqratam mikhun. Chayrayku p'achata mikhuspa runata waqllichinmi.

Rikch'aqkuna

Kaymi huk rikch'aqninkuna:

Tineinae
  • p'acha thuta (Tineola bisselliella)
  • qara thuta (Tinea pellionella)
  • millma thuta (Trichophaga tapetzella)
Nemapogoninae
  • putura thuta (Nemapogon cloacella), putura mikhuq

Hawa t'inkikuna

  • Commons nisqapi ruray Commons nisqaqa multimidya kapuyninkunayuqmi kay hawa: Thuta.

Pukyukuna

  1. Qheswa simi hamut'ana kuraq suntur: Simi Taqe Qheswa - Español - Qheswa. Qusqu, Piruw 2006.
  2. Teofilo Laime Ajacopa: Iskay simipi yuyayk'ancha. La Paz - Bolivia, 2007.
  3. Nonato Rufino Chuquimamani Valer / Ministerio de Educación del Perú: Yachakuqkunapa Simi Qullqa - Qusqu-Qullaw Qhichwa Simipi. Lima, Piruw 2005.
  4. Fabián Potosí C. et al., Ministerio de Educación del Ecuador: Kichwa Yachakukkunapa Shimiyuk Kamu, Runa Shimi - Mishu Shimi, Mishu Shimi - Runa Shimi. Quito (DINEIB, Ecuador) 2009.
  5. Consuelo Yánez Cossío: Léxico ampliado quichua-español, español-quichua. Quito 2007.
  6. Gedeón Palomino Rojas, Genaro Rodrigo Quintero Bendezú / Ministerio de Educación del Perú: Yachakuqkunapa Simi Qullqa - Ayakuchu-Chanka Qichwa Simipi. Lima, Piruw 2005.