Chimie clinică

Nu confundați cu Chimie medicală.
Un analizator automat utilizat în chimia clinică

Chimia clinică (denumită și biochimie clinică sau biochimie medicală) este o ramură a chimiei care se ocupă cu analiza fluidelor biologice cu scop diagnostic și terapeutic, fiind o formă de biochimie aplicată.[1]

Istoric

Disciplina a fost introdusă la sfârșitul secolului al XIX-lea și viza utilizarea reacțiilor chimice pentru a testa prezența unor componente din sânge și urină (biochimie clinică). În decadele următoare, noi metode analitice au fost aplicate, odată cu dezvoltarea științei, inclusiv tehnici de măsurare a activității enzimatice, tehnici spectrofotometrice, electroforetice și imunologice. În prezent sunt disponibile multe teste clinice pentru sânge și urină cu o mare capacitate de diagnostic.

Teste comune

Printre cele mai comune teste utilizate în biochimia clinică se numără:[2]

Electroliți
Teste renale
Teste hepatice
  • Proteine totale (serice)
    • Albumină serică
    • Globuline
    • Raportul A/G (albumine-globuline)
    • Electroforeza proteinelor serice
    • Proteinurie
  • Bilirubină; directă; indirectă; totală
  • Aspartat-transaminază (AST / ASAT / GOT)
  • Alanin-transaminază (ALT / ALAT / GPT)
  • Gama-glutamil-transpeptidază (GGT)
  • Fosfatază alcalină (ALP)
Markeri cardiaci (de necroză)
  • Troponină
  • Mioglobină
  • CK-MB (creatinkinază)
  • Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
Minerale
Deficite în sânge
Altele

Note

  1. ^ Burtis, Carl A.; Ashwood, Edward R.; Bruns, David E. (). Tietz textbook of clinical chemistry (ed. 4th). Saunders. p. 2448. ISBN 978-0-7216-0189-2. 
  2. ^ „Common Blood Chemistry Tests and Their Uses”, ThoughtCo, accesat în  

Vezi și

Legături externe