Clitoria

Clitoria
Clitoria ternatea
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Subfamilie: Faboideae
Trib: Phaseoleae
Subtrib: Clitoriinae
Gen: Clitoria
(Linnaeus), 1753
Specia tip
Clitoria ternatea
Modifică text Consultați documentația formatului

Clitoria este un gen de plante tropicale și subtropicale din familia fabaceelor, polenizate de către insecte.

Nume

Genul de plante a fost denumite după organul erectil feminin clitoris, datorită asemănării dintre vulva umană și dispoziției petalelor. Prima specie din acest gen a fost denumită Flos clitoridis ternatensibus, descrisă științific în 1678 de către Rumpf, un botanist de origine germană angajat la Compania Olandeză a Indiilor de Est.[1][2]

Răspândire

Speciile Clitoria se întâlnesc în zonele tropicale, subtropicale și temperate din vestul Americii de Nord, Africa, Asia de Sud Asia de Sud-Est și Australia.

Utilizare

Cea mai cunoscută specie a genului este Clitoria ternatea, întrebuințată în alimentația omului și la prepararea unor infuzii ca plantă medicinală.[2][3]

Specii

Clitoria falcata
Clitoria mariana
Clitoria arborea
  • Clitoria albiflora Mattei
  • Clitoria amazonum Benth.
  • Clitoria andrei Fantz
  • Clitoria angustifolia Kunth
  • Clitoria annua J. Graham
  • Clitoria arborea Benth.
  • Clitoria arborescens R. Br.
  • Clitoria australis Benth.
  • Clitoria biflora es
  • Clitoria brachystegia Benth.
  • Clitoria bracteata Poir.
  • Clitoria brasiliana L.
  • Clitoria cajanifolia (C. Presl) Benth.
  • Clitoria capitata Rich.
  • Clitoria dendrina Pittier
  • Clitoria fairchildiana R. A. Howard
  • Clitoria falcata Lam.
  • Clitoria fragrans Small
  • Clitoria glycinoides DC.
  • Clitoria guianensis (Aubl.) Benth.
  • Clitoria heterophylla Lam.
    • C. h. var. heterophylla
    • C. h. var. pedunculata (Bojer ex Benth.) Fantz
  • Clitoria javitensis subsp. javitensis
  • Clitoria laurifolia Poir.
  • Clitoria linearis Gagnep.
  • Clitoria mariana L.
  • Clitoria mearnsii De Wild.
  • Clitoria mexicana Link
  • Clitoria moyobambensis Fantz
  • Clitoria nana Benth.
  • Clitoria pedunculata Bojer ex Benth.
  • Clitoria pinnata (Pers.) R. H. Sm. & G. P. Lewis
  • Clitoria plumieri Turpin ex Pers.
  • Clitoria polyphylla Poir.
  • Clitoria racemosa G.Don
  • Clitoria racemosa Benth.
  • Clitoria rubiginosa Pers.
  • Clitoria sagotii Fantz
  • Clitoria schiedeana Schltdl.
  • Clitoria stipularis Benth.
  • Clitoria tanganicensis es
  • Clitoria ternatea L.
    • C. t. var. albiflora Voigt
  • Clitoria virginiana L.
  • Clitoria woytkowskii Fantz
  • Clitoria zanzibarensis Vatke
  • Clitoria zanzibarensis Mengkoemieng

Note

  1. ^ White, Peter S. (), „Eastern Asian-Eastern North American Floristic Relations: The Plant Community Level”, Annals of the Missouri Botanical Garden, 70 (4), p. 734, doi:10.2307/2398988, accesat în  
  2. ^ a b Fantz, Paul R. (), „Ethnobotany ofClitoria (Leguminosae)”, Economic Botany (în engleză), 45 (4), pp. 511–520, doi:10.1007/BF02930715, ISSN 0013-0001, accesat în  
  3. ^ The ayurvedic pharmacopoeia of India. Part 1, India. Department of Indian Systems of Medicine & Homoeopathy., India. Department of Ayurveda, Yoga & Naturopathy, Unani, Siddha, and Homoeopathy. (ed. 1st ed), Government of India, Ministry of Health and Family Welfare, Dept. of ISM & H, ISBN 978-81-901151-3-1, OCLC 47630816, accesat în  

Legături externe