Comuna Pălatca, Cluj

Pălatca
Magyarpalatka
—  comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Pălatca se află în România
Pălatca
Pălatca
Pălatca (România)
Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 46°50′27″N 23°59′18″E ({PAGENAME}) / 46.84083°N 23.98833°E
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA58794
Atestare1296 [1]
ReședințăPălatca
Sate componentePălatca, Băgaciu, Mureșenii de Câmpie, Petea, Sava
Guvernare
 - PrimarIoan Huldușan[*]​[3][4] (PNL, )
Suprafață
 - Total48,36 km²
Altitudine333 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.133 locuitori
 - Densitate28,7 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407450
Prefix telefonic+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Pălatca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pălatca (în maghiară Magyarpalatka) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Băgaciu, Mureșenii de Câmpie, Pălatca (reședința), Petea și Sava.[5]

Date geografice

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului.

Demografie



Componența etnică a comunei Pălatca

     Români (60,46%)

     Maghiari (21,54%)

     Romi (11,65%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,35%)


Componența confesională a comunei Pălatca

     Ortodocși (64,34%)

     Reformați (18,62%)

     Adventiști (4,77%)

     Greco-catolici (1,85%)

     Penticostali (1,32%)

     Alte religii (1,06%)

     Necunoscută (8,03%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pălatca se ridică la 1.133 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.218 locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,46%), cu minorități de maghiari (21,54%) și romi (11,65%), iar pentru 6,35% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,34%), cu minorități de reformați (18,62%), adventiști (4,77%), greco-catolici (1,85%) și penticostali (1,32%), iar pentru 8,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație

Comuna Pălatca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Huldușan[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Democrată Maghiară din România1      
Partidul Social Democrat1      
Partida Romilor „Pro Europa”1      

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 1.988 1.562 300 3 92 31
1880 1.906 1.397 347 1 161
1890 2.179 1.704 376 4 95
1900 2.458 1.854 477 12 115
1910 2.700 2.059 546 23 72
1920 2.748 2.181 454 113
1930 2.896 2.321 502 63 10
1941 3.331 2.493 781 54 3
1956 3.731 2.867 718 1 145 0
1966 3.135 2.474 659 1 1
1977 2.475 1.854 592 28 1
1992 1.630 1.200 378 51 1
2002 1.374 988 328 57 1

Pălatca - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric

Prima menționare documentară a satului Pălatca este din 1296.

Personalități născute aici

Lăcașuri de cult

Legături externe

Vezi și

Imagini

  • Pălatca
    Pălatca
  • Biserica ortodoxă din Pălatca
    Biserica ortodoxă din Pălatca
  • Biserica ortodoxă din Pălatca
    Biserica ortodoxă din Pălatca
  • Monumentul eroilor
    Monumentul eroilor
  • Pălatca
    Pălatca
  • Biserica reformată din Pălatca (monument istoric)
    Biserica reformată din Pălatca (monument istoric)
  • Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Pălatca (monument istoric)
    Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Pălatca (monument istoric)
  • Satul Băgaciu
    Satul Băgaciu
  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Băgaciu (monument istoric)
    Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Băgaciu (monument istoric)
  • Biserica ortodoxă din satul Sava
    Biserica ortodoxă din satul Sava
  • Satul Petea
    Satul Petea
  • Biserica ortodoxă din satul Petea
    Biserica ortodoxă din satul Petea
  • Biserica greco-catolică din satul Petea
    Biserica greco-catolică din satul Petea
  • Satul Petea
    Satul Petea
  • Mureșenii de Câmpie
    Mureșenii de Câmpie
  • Biserica ortodoxă
    Biserica ortodoxă
  • Monumentul martirilor ucişi de trupele horthyste în satul Mureșenii de Câmpie
    Monumentul martirilor ucişi de trupele horthyste în satul Mureșenii de Câmpie
  • Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
    Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
  • Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
    Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Note

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 202
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  5. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Pălatca”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Structura etno-demografică a României