Metal extrem

Metal extrem
Origini stilisticeHeavy metal
Origini culturaleStatele Unite și Europa, sf. anilor 1970′ - sf. an. 1980′
Instrumente tipiceChitară electrică, Chitară bas, baterie, vocal, ocazional clape
PopularitateUnderground
Forme derivateGroove metal, gothic metal
Subgenuri
Symphonic black metal, Viking metal, pagan metal, war metal, melodic black metal, melodic death metal, technical death metal, traditional doom, drone metal, funeral doom, stoner metal, epic doom
Genuri de fuziune
Black/doom, blackened death metal, death/doom, crossover thrash, crust punk, grindcore, deathgrind, goregrind, metalcore, deathcore, Downtempo Deathcore, mathcore, melodic metalcore, sludge metal, death 'n' roll, Black 'n' Roll, experimental metal
Scene regionale
Australia - Brazilia - Danemarca - Finlanda - Germania - Italia - Japonia - Norvegia - Polonia - Suedia - Regatul Unit - Statele Unite
Modifică text Consultați documentația formatului

Metal extrem sau Extreme metal este un gen al muzicii metal. Un termen folosit pentru a îngloba un număr de subgenuri ale metalului, dezvoltate după 1980, genuri dure, abrazive, de stil underground, non-commercial, ca thrash metal, black metal, death metal, și doom metal.[1] Metalul extrem cel mai dur gen de heavy metal, și este caracterizat prin ritmuri rapide, voce de tip "growl", baterie cu pedală dublă, chitare acordate într-un registru gros, bass rapid.

Istoric

Mai jos e explicat sumar cum a evoluat genul extreme metal de-a lungul timpului:

Genrurile de metal extrem

Genuri primare

Subgenuri primare

Genuri de fuziune

Fuziuni între stiluri de extreme metal

Fuziuni între alte stiluri de metal

Fuziuni cu stilurile punk și hardcore

Fuziune cu southern rock

Fuziune cu hard rock

Fuziune cu multiple stiluri muzicale

Derivatele genului extreme metal

Derivate a genurilor primare

Derivate a genurilor de fuziune

Referințe

  1. ^ K. Kahn-Harris, Extreme Metal: Music and Culture on the Edge (Berg Publishers, 2007), ISBN 1-84520-399-2, p. 31.
  2. ^ Doom metal at Allmusic
  3. ^ Wolf-Rüdiger Mühlmann: War Black Metal: Die Extremsten der Extremen. Was bleibt, ist Schutt und Asche. In: Rock Hard, no. 279, p. 71-73.
  4. ^ Hayes, Craig. „Pallbearer - Sorrow And Extinction Review”. About.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c Kahn-Harris, Keith, Extreme Metal: Music and Culture on the Edge, Oxford: Berg, 2007, ISBN 1-84520-399-2.
  6. ^ Newshound, Terrorizer. „ITALIAN BLACKENED DOOMSTERS FORGOTTEN TOMB PLAN RELEASE review”. Terrorizer Online. Accesat în . 
  7. ^ Marsicano, Dan. „Ordo Obsidium - Orbis Tertius Review review”. About.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Mason, Stewart. „Glass Casket”. Allmusic. Rovi Corporation. Accesat în . 
  9. ^ Brown, Jonathon (). „Everything you ever wanted to know about pop (but were too old to ask)”. London: The Independent. Accesat în . 
  10. ^ Purcell, Natalie J. (). Death Metal Music: The Passion and Politics of a Subculture. McFarland. p. 24. ISBN 0-7864-1585-1. Accesat în . 
  11. ^ Lee, Cosmo; Voegtlin, Stewart. „Into the void: Stylus Magazine's Beginner's Guide to Metal - Article - Stylus Magazine”. Stylus Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Huey, Steve. „Eyehategod”. Allmusic. Accesat în . 
  13. ^ Cosmo Lee. „Stylus magazine review”. www.stylusmagazine.com. Arhivat din original la . Accesat în . “Death ’n’ roll” arose with Entombed’s 1993 album Wolverine Blues ... Wolverine Blues was like ’70s hard rock tuned down and run through massive distortion and death growls.  Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  • Crocker, Chris (). Metallica: The Frayed Ends of Metal. New York: St. Martin's Press. ISBN 0-312-08635-0.