Milan Rakić
Milan Rakić | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2] ![]() Belgrad, Principatul Serbiei[3] ![]() |
Decedat | (61 de ani)[3][1][2] ![]() Zagreb, Regatul Iugoslaviei ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Nou din Belgrad[*] ![]() |
Părinți | Mita Rakić[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | diplomat poet jurnalist ![]() |
Limbi vorbite | limba sârbă[1] limba croată[4] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Milan Rakić (în sârbă Милан Ракић; n. , Belgrad, Principatul Serbiei – d. , Zagreb, Regatul Iugoslaviei) a fost un poet, diplomat și academician sârb.
A cultivat versul dodecasilabic și hendecasilabic, dobândind prin aceste structuri un ritm distinct și o armonie metrică excepțională. A fost un perfectionist, motiv pentru care a publicat doar trei colecții de poezii (1903, 1912, 1924), în care a explorat cu rigoare teme precum moartea, efemeritatea existenței și absurditatea condiției umane, într-un ton marcat de scepticism și ironie subtilă. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără Iskrena pesma (O piesă cinstită), Očajna pesma (O piesă disperată), Jefimija, Simonida și Na Gazi-Mestanu (La Gazi-Mestan).
A fost ales membru al Academiei Regale Sârbe de Științe și Arte în 1934.
Biografie
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/%D0%A1%D0%BF%D0%BE%D0%BC%D0%B5%D0%BD-%D0%B1%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B0_%D0%9C%D0%B8%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D1%83_%D0%A0%D0%B0%D0%BA%D0%B8%D1%9B%D1%83_%D1%83_%D0%91%D0%B5%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D0%B4%D1%83_1.jpg/220px-%D0%A1%D0%BF%D0%BE%D0%BC%D0%B5%D0%BD-%D0%B1%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B0_%D0%9C%D0%B8%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D1%83_%D0%A0%D0%B0%D0%BA%D0%B8%D1%9B%D1%83_%D1%83_%D0%91%D0%B5%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D0%B4%D1%83_1.jpg)
Primii ani
Rakić s-a născut la 18 septembrie 1876 în Belgrad, fiind fiul lui Mita și Ana (născută Milićević). Tatăl său, educat în străinătate, a deținut funcția de ministru al Finanțelor al Serbiei (1888), iar mama sa era fiica scriitorului și istoricului sârb Milan Milićević.
A absolvit studiile primare și liceale în Belgrad, urmând apoi dreptul la Paris. Aici, alături de Jovan Dučić, a fost profund influențat de poeții simboliști francezi, ambii cultivând o profundă apreciere pentru cultura franceză și visând la o lume mai bună după război. După revenirea în patrie, și-a început cariera diplomatică în serviciul guvernului sârb, ulterior al Regatului Iugoslav, activând în această funcție până în ultimii ani de viață. Primul său post diplomatic a fost în Skopje, capitala Macedoniei Otomane în perioada tensionată a Luptei Macedonene, marcate de conflictele între sârbi, turci, comitagii bulgari, eteriști greci și kacak albanezi pentru supremație regională.[5]
Viața personală
Sora sa, Ljubica, a fost căsătorită cu Milan Grol, un intelectual și politician proeminent. Soția sa, Milica, provenea dintr-o familie ilustră, fiind fiica lui Ljubomir Kovačević, un istoric și politician sârb de renume.[6]
Moartea
A decedat prematur în 1938, la Zagreb, după o intervenție chirurgicală. A fost înmormântat cu onoruri de stat la Cimitirul Nou din Belgrad.[7]
Lucrări
- Colecție de Poezii, 1903
- Colecție de Poezii, 1912
- Colecție de Poezii, 1924
Note
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Milan Rakić, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Ракич Милан, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ „BOGDAN RADENKOVIĆ AND MILAN RAKIĆ. | Istorijski časopis | EBSCOhost”. iunie 2008.
- ^ „Национална Ревија - National Review”. www.nacionalnarevija.com. Accesat în .
- ^ International graves