Miloje Vasić
Miloje Vasić | |
![]() Miloje Vasić pe o marcă poștală din 2019 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Požeženo(d), Braničevo, Serbia ![]() |
Decedat | (87 de ani)[1][2] ![]() Belgrad, RFP Iugoslavia(d) ![]() |
Cetățenie | Sârbă, Iugoslavă |
Ocupație | arheolog istoric critic de artă cadru didactic universitar[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba sârbă[3] ![]() |
Activitate | |
Alte nume | Милоје Васић |
Alma mater | Universitatea Ludwig Maximilian din München |
Organizație | Muzeul Național al Serbiei, Universitatea din Belgrad |
Cunoscut pentru | Cultura Vinča |
Modifică date / text ![]() |
Miloje Vasić (în sârbă Милоје Васић; n. , Požeženo(d), Braničevo, Serbia – d. , Belgrad, RFP Iugoslavia(d)), a fost un arheolog sârb, considerat fondatorul științei arheologice în Serbia.[4] A fost profesor la Universitatea din Belgrad și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte.
Biografie
Miloje Vasić și-a efectuat studiile secundare la liceul din Veliko Gradište, urmând apoi cursurile de filologie clasică și istorie la Belgrad. Începând cu 1895, a predat la un liceu din capitală și a activat în calitate de asistent la Muzeul Național din Belgrad. Beneficiind de o bursă de studii, și-a aprofundat cunoștințele în arheologie la Berlin, iar în 1898 a studiat arheologia clasică la München cu Adolf Furtwängler. În 1899 și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea Torța în religia și arta greacă, obținând titlul academic de doctor.
Din 1901 a predat arheologia la Școala Superioară din Belgrad, care în 1905 a devenit Universitatea din Belgrad, devenind totodată curator al Muzeului Național. A continuat să predea la Universitate sub diverse forme până în 1955.
În 1948 a devenit membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte și membru titular în 1952.[5]
Lucrări
Miloje Vasić este cunoscut în primul rând pentru săpăturile arheologice pe care le-a efectuat în 1908 în localitatea Vinča, în apropiere de Belgrad, pe situl Belo Brdo. Alături de echipa sa, a descoperit vestigii aparținând epocii neolitice, descoperiri care au dus la identificarea unei culturi protoistorice dezvoltate de-a lungul Dunării între 6000 și 3000 î.Hr., denumită ulterior Cultura Vinča.[6][7] Situl Belo Brdo este în prezent inclus pe lista siturilor arheologice de importanță excepțională ale Republicii Serbia.[8]
Note
- ^ a b Miloje M. Vasić, Autoritatea BnF
- ^ Miloje Vasić, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ sr „Miloje M. Vasić, tvorac srpske arheološke nauke”. Accesat în ..
- ^ „Miloje Vasić”. Accesat în .
- ^ fr „Cultura Vinča (Neoliticul târziu)”. Accesat în ..
- ^ „Vinča: Centrul culturii neolitice din regiunea dunăreană”. Accesat în .
- ^ sr „Vinča - situl Beli Breg, Vinča”. Accesat în .