Miloje Vasić

Miloje Vasić

Miloje Vasić pe o marcă poștală din 2019
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Požeženo⁠(d), Braničevo, Serbia Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Belgrad, RFP Iugoslavia⁠(d) Modificați la Wikidata
CetățenieSârbă, Iugoslavă
Ocupațiearheolog
istoric
critic de artă
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeМилоје Васић
Alma materUniversitatea Ludwig Maximilian din München
OrganizațieMuzeul Național al Serbiei, Universitatea din Belgrad
Cunoscut pentruCultura Vinča

Miloje Vasić (în sârbă Милоје Васић; n. , Požeženo⁠(d), Braničevo, Serbia – d. , Belgrad, RFP Iugoslavia⁠(d)), a fost un arheolog sârb, considerat fondatorul științei arheologice în Serbia.[4] A fost profesor la Universitatea din Belgrad și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte.

Biografie

Miloje Vasić și-a efectuat studiile secundare la liceul din Veliko Gradište, urmând apoi cursurile de filologie clasică și istorie la Belgrad. Începând cu 1895, a predat la un liceu din capitală și a activat în calitate de asistent la Muzeul Național din Belgrad. Beneficiind de o bursă de studii, și-a aprofundat cunoștințele în arheologie la Berlin, iar în 1898 a studiat arheologia clasică la München cu Adolf Furtwängler. În 1899 și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea Torța în religia și arta greacă, obținând titlul academic de doctor.

Din 1901 a predat arheologia la Școala Superioară din Belgrad, care în 1905 a devenit Universitatea din Belgrad, devenind totodată curator al Muzeului Național. A continuat să predea la Universitate sub diverse forme până în 1955.

În 1948 a devenit membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte și membru titular în 1952.[5]

Lucrări

Miloje Vasić este cunoscut în primul rând pentru săpăturile arheologice pe care le-a efectuat în 1908 în localitatea Vinča, în apropiere de Belgrad, pe situl Belo Brdo. Alături de echipa sa, a descoperit vestigii aparținând epocii neolitice, descoperiri care au dus la identificarea unei culturi protoistorice dezvoltate de-a lungul Dunării între 6000 și 3000 î.Hr., denumită ulterior Cultura Vinča.[6][7] Situl Belo Brdo este în prezent inclus pe lista siturilor arheologice de importanță excepțională ale Republicii Serbia.[8]

Note

  1. ^ a b Miloje M. Vasić, Autoritatea BnF 
  2. ^ Miloje Vasić, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  3. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ sr „Miloje M. Vasić, tvorac srpske arheološke nauke”. Accesat în . .
  5. ^ „Miloje Vasić”. Accesat în . 
  6. ^ fr „Cultura Vinča (Neoliticul târziu)”. Accesat în . .
  7. ^ „Vinča: Centrul culturii neolitice din regiunea dunăreană”. Accesat în . 
  8. ^ sr „Vinča - situl Beli Breg, Vinča”. Accesat în .