Oxid de wolfram (IV)
Dioxidul de wolfram este un compus chimic cu formula WO2 . Cristalizează în sistemul monoclinic.[3] Are o structură similară cu rutilul , adică centrii WO6 în octaedrii distorsionați, care alternează cu legături de tip W-W scurte (248 pm).[3] Fiecare centru de wolfram are o configurație de tip d2 , ceea ce conferă materialului o conductivitate electrică mare.
Obținere
Oxidul de wolfram (IV) poate fi preparat prin reducerea anhidridei wolframice (WO3 ) cu pudră de wolfram ; reacția durează 40 de ore și are loc la o temperatură de 900 °C. Poate să apară un intermediar de reacție, anume o specie cu valențe mixte, parțial redusă: W18 O49 .[4]
2 WO3 + W → 3 WO2
Reducerea se poate face și cu curent de hidrogen , la aceeași temperatură.[4]
Proprietăți
Vezi și
Referințe
^ a b c „Oxid de wolfram” , Tungsten(IV) oxide (în engleză), PubChem , accesat în 20 septembrie 2016
^ tungsten dioxide (în engleză), Global Substance Registration System , accesat în 13 octombrie 2016
^ a b Wells, A. F. (1984), Structural Inorganic Chemistry (ed.5), Oxford: Clarendon Press, ISBN 0-19-855370-6
^ a b Nenițescu, Costin D. Chimie generală . București: Editura Didactică și Pedagogică. p. 994.
Oxizi
Valențe variate
Tetroxid de stibiu (Sb
2 O
4 ) • Oxid de cobalt (II,III) (Co
3 O
4 ) • Oxid de fier (II,III) (Fe
3 O
4 ) • Tetroxid de plumb (Pb
3 O
4 ) •
Suboxid de carbon (C
3 O
2 ) • Oxid de mangan (II,III) (Mn
3 O
4 ) • Oxid de argint (I,III) (AgO)
Starea de oxidare -1
Starea de oxidare +1
Starea de oxidare +2
Starea de oxidare +3
Oxid de aluminiu (Al
2 O
3 ) •
Trioxid de stibiu (Sb
2 O
3 ) •
Trioxid de arsen (As
2 O
3 ) •
Oxid de bismut (Bi
2 O
3 ) •
Trioxid de bor (B
2 O
3 ) •
Oxid de crom (III) (Cr
2 O
3 ) •
Trioxid de azot (N
2 O
3 ) • Oxid de erbiu (III) (Er
2 O
3 ) • Oxid de gadoliniu (III) (Gd
2 O
3 ) • Oxid de galiu (III) (Ga
2 O
3 ) •
Oxid de holmiu (III) (Ho
2 O
3 ) • Oxid de indiu (III) (In
2 O
3 ) •
Oxid de fier (III) (Fe
2 O
3 ) • Oxid de lantan (III) (La
2 O
3 ) • Oxid de lutețiu (III) (Lu
2 O
3 ) • Oxid de nichel (III) (Ni
2 O
3 ) •
Trioxid de fosfor (P
2 O
3 ) • Oxid de promețiu (III) (Pm
2 O
3 ) • Oxid de rodiu (III) (Rh
2 O
3 ) • Oxid de samariu (III) (Sm
2 O
3 ) • Oxid de scandiu (III) (Sc
2 O
3 ) • Oxid de terbiu (III) (Tb
2 O
3 ) • Oxid de taliu (III)Tl (
2 O
3 ) • Oxid de tuliu (III) (Tm
2 O
3 ) • Oxid de titan (III) (Ti
2 O
3 ) • Oxid de volfram (III) (W
2 O
3 ) • Oxid de vanadiu (III) (V
2 O
3 ) • Oxid de yterbiu (Yb
2 O
3 ) • Oxid de ytriu (Y
2 O
3 ) • Oxid de praseodim (III) (Pr
2 O
3 )
Starea de oxidare +4
Starea de oxidare +5
• Pentoxid de stibiu (Sb
2 O
5 ) • Pentoxid de arsen (As
2 O
5 ) •
Pentoxid de diazot (N
2 O
5 ) • Pentoxid de niobiu (Nb
2 O
5 ) •
Pentoxid de fosfor (P
2 O
5 ) • Pentoxid de tantal (Ta
2 O
5 ) • Oxid de vanadiu (V) (V
2 O
5 )
Starea de oxidare +6
Starea de oxidare +7
Starea de oxidare +8
Altele
Oxizii sunt sortați după stările de oxidare ale elementului Categorie:Oxizi
The article is a derivative under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License .
A link to the original article can be found here and attribution parties here
By using this site, you agree to the Terms of Use . Gpedia ® is a registered trademark of the Cyberajah Pty Ltd