Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat

Partidul Național Țărănesc
Creștin Democrat
Sigla PNŢCD
AbrevierePNȚCD  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteAurelian Pavelescu
Secretar generalOdon Agoston
Date
ÎnființatDecembrie 1989, continuator al PNȚ (1926)
SediuBulevardul Carol I, Nr. 24,
Sector 2, București
Informații
Ideologie oficialăCreștin-democrație
Conservatorism național[1]
Monarhism
Agrarianism
Suveranism[2]
Euroscepticism[3]
Poziție politicăCentru-dreapta
Slogan politicRenaștem pentru România ta!
Afiliere internaționalăInternaționala Centrist-Democrată
Afiliere europeanăMișcarea Politică Creștină Europeană
Grup europarlamentarConservatorii și Reformiștii Europeni
Culori oficialeAlbastru, alb și verde
Senat
0 / 136
Camera Deputaților
0 / 330
Parlamentul European
1 / 33
Consilieri Județeni
0 / 1340
Primari
1 / 3176
Consilieri Locali
42 / 39900
Prezență online
www.pntcd.ro
Acest articol se referă la partidul actual. Pentru partidul din perioada interbelică, vedeți Partidul Național-Țărănesc.

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) este un partid politic de centru-dreapta din România, care se consideră continuatorul Partidului Național Țărănesc ce a activat în România între 1926 și 1947. A făcut în trecut parte la nivel european din Partidul Popular European, iar în martie 2020 a fost primit în Mișcarea Politică Creștină Europeană (ECPM).[4]

Activitatea

Reînființarea și perioada de opoziție

(de la stânga la dreapta) Ion Diaconescu, Corneliu Coposu și Ion Rațiu, în timpul unei manifestații la București, în anul 1990.

În decembrie 1989, Corneliu Coposu a înființat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat ca succesor al Partidului Național Țărănesc din perioada interbelică. Schimbarea de titulatură a făcut posibilă integrarea în Internaționala Creștin Democrată, însa a implicat și schimbarea radicală a programului partidului.

PNȚCD ca lider al coaliției de guvernare, 1996–2000

După guvernarea 1996-2000, aspru criticată, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, principalul exponent al Convenției Democrate Române, nu a reușit să obțină numărul de voturi necesare trecerii pragului electoral.

După ieșirea de la guvernare și din parlament

La alegerile din 2000, partidul a optat să candideze într-o coaliție, al cărui prag electoral a fost prea mare pentru a putea fi atins. Partidul nu a mai intrat în Parlament și a continuat să fie marcat de lupte între diverse facțiuni și diverși lideri.

În martie 2005, partidul a fuzionat cu Uniunea pentru Reconstrucția Romaniei (URR) și și-a schimbat denumirea în Partidul Popular Creștin Democrat.[5][6]

În septembrie 2006, a revenit la vechiul nume - Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat.

La data de 21 ianuarie 2007, în funcția de președinte a fost ales omul de afaceri Marian Miluț, care a devenit membru al partidului în anul 2005. El a fost urmat de Aurelian Pavelescu. În 2011, un congres ținut în luna iunie l-a ales ca președinte pe Victor Ciorbea.[7] În septembrie, facțiunea condusă de Vasile Lupu și Aurelian Pavelescu a organizat un nou congres extraordinar al PNȚCD, contestat de către Victor Ciorbea.[8] Congresul a avut loc la București, la Palatul Parlamentului, în ziua de 17 septembrie 2011. Vasile Lupu a fost ales președinte, iar Pavelescu secretar general.[9] Ambele facțiuni își propuneau revenirea în Parlament și promovarea restaurării monarhiei în România.[7][9].

În cele din urmă, au rămas doi pretendenți pentru titlul de președinte - Pavelescu și Ciorbea. Cel dintâi a primit recunoașterea tuturor formațiunilor ca lider al partidului, în vreme ce Victor Ciorbea a părăsit partidul, aderând la Partidul Național Liberal.

Revenirea în Parlament și refacerea Alianței D.A

În anul 2012, PNȚCD a semnat o alianța electorală cu Partidul Democrat Liberal și Forța Civică, constituind Alianța România Dreaptă. În cadrul alianței, PNȚCD a redevenit partid parlamentar, obținând un loc de deputat (Ioan Mihăilă) și unul de senator (Valeriu Todirașcu), ambele la București.

În urma congresului din 20 aprilie 2013, partidul a fost reunificat, Pavelescu fiind ales președinte, iar aripile fiind dizolvate. În toamna anului 2013, PNȚCD a încheiat un protocol de colaborare cu Inițiativa România Liberală, fondată de liberali care au părăsit PNL. În noiembrie 2013, Pavelescu a fost reconfirmat în funcție, iar fondatorii IRL: președintele fundației, Vlad Moisescu, secretar general al PNȚCD, deputatul Diana Tușa și primarul sectorului 1 al capitalei Andrei Chiliman vicepreședinți. Și fostul deputat democrat-liberal Maria Stavrositu a fost aleasă vicepreședinte, alături de fostul avocat al poporului, Gheorghe Iancu.

Întrucât în anul 2014, Forța Civică a fuzionat cu PDL, alianța D.A. și-a încetat existența.

Alegeri

Alegeri prezidentiale

Anul alegerilor Candidat Alianță Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
1990 Ion Rațiu 617.007
4.29 / 100
Nu a existat Locul 3
1992 Emil Constantinescu CDR 3.717.006
31.24 / 100
4.641.207
38.57 / 100
Locul 2
1996 Emil Constantinescu CDR 3.569.941
28.22 / 100
7.057.906
54.41 / 100
Ales președinte
2000 Mugur Isărescu CDR 1.069.463
9.54 / 100
Nu s-a calificat Locul 4
2004 Gheorghe Ciuhandu 198.394
1.90 / 100
Nu s-a calificat Locul 5
2009[10]
2014[11]
2019[12]

Camera Deputaților

Anul alegerilor Voturi % Mandate +/-
1990 351.357 2.56
12 / 396
12
1992[13] 2.117.144 19.5
41 / 341
29
1996[13] 3.692.321 30.17
83 / 343
42
2000[13] 546.135 5.0
0 / 345
83
2004 188.268 1.9
0 / 330
2008[14]
0 / 334
2012[15] 1.219.973 13.59
1 / 412
1
2016

Senat

Anul alegerilor Voturi % Mandate +/-
1990[13] 341.478 2.45
1 / 119
1
1992[13] 2.210.722 20.16
21 / 143
20
1996[13] 3.772.084 30.7
27 / 143
7
2000[13] 575.706 5.3
0 / 140
27
2004 196.027 1.9
0 / 137
2008[14]
0 / 137
2012[15] 1.236.144 16.72
1 / 176
1
2016

Președinți ai PNȚCD

Personalități

  • Corneliu Coposu, președinte fondator al partidului după 1990;
  • Ion Rațiu, vicepreședinte al partidului, candidat la președinție în 1990;
  • Ion Diaconescu, președinte al partidului după 1995, președinte al Camerei Deputaților din România în legislatura 1996–2000

Note

  1. ^ Romania (în engleză), Europe Elects 
  2. ^ Media, New Times (), PNȚCD și partidul lui Liviu Dragnea vor să se alieze pentru a crea un pol politic suveranist. Liviu Dragnea a primit „Medalia Omagială Iuliu Maniu” din partea conducerii PNȚCD, NewsBucovina 
  3. ^ Gal, Sven-Alexander; Sven-Alexander Gal (), PNȚ și europenismul:Maniu și Gafencu, România Europeană 
  4. ^ PNTCD a fost primit în ECPM
  5. ^ S-a nascut Partidul Popular, 7 martie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 9 august 2012
  6. ^ Taranistii, o paranteza istorica pe langa "populari", 7 martie 2005, Irinel Radulescu, Adevărul, accesat la 9 august 2012
  7. ^ a b Rădulescu, Elena (). „Victor Ciorbea, ales președinte al PNȚCD. Moțiunea lui pentru șefia PNȚCD propune ca formă de guvernământ monarhia constituțională”. Gândul. Accesat în . 
  8. ^ „Scandal în PNȚCD. Ciorbea către Pavelescu: Sunteți un infractor. Replica: Aveți o criză de nebunie”. Realitatea TV. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b „UPDATE Vasile Lupu a fost ales presedinte al PNTCD, in locul lui Aurelian Pavelescu: Doresc revenirea la monarhia constitutionala”. Hotnews.ro. . Accesat în . 
  10. ^ O aripă a susținut candidatul PNL, Crin Antonescu, iar altă aripă a susținut candidatul PDL, Traian Băsescu
  11. ^ A susținut-o pe candidata PMP, Elena Udrea
  12. ^ A susținut-o pe candidata PSD, Viorica Dăncilă
  13. ^ a b c d e f g A participat în cadrul alianței Convenția Democrată Română
  14. ^ a b A participat pe listele Partidului Național Liberal
  15. ^ a b A participat în cadrul Alianței România Dreaptă

Note

  1. ^ PNȚCD va fi condus de un om de afaceri Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. ^ Comunicat de presa PNTCD Arhivat în , la Wayback Machine.
  3. ^ Monitorizare PNȚCD în presa online din România Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ O nouă etapă istorică: PNȚCD Arhivat în , la Wayback Machine.

Bibliografie

  • Ioan Scurtu, Istoria Partidului Național Țărănesc, Editura Enciclopedică, București, 1994;
  • Institutul pentru Analiză și Strategie Politică „Iuliu Maniu” și Fundația „Hans Seidel”, Corneliu Coposu în fața istoriei, Ediția a II-a completată, Editura Metropol, 1997;
  • Dan Pavel, Iulia Huia, «Nu putem reuși decît împreună». O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași, 2003;
  • Alina Mungiu-Pippidi, Politica după comunism, Editura Humanitas, București, 2002;
  • Ioan Scurtu ș.a., Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003, Editura Meronia, București, 2003;
  • Florin-Vasile Șomlea, Partidele populare din țările Uniunii Europene, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2007.

Lectură suplimentară

  • Doctrina național-creștină în România, Cristian Sandache, Editura Paideia, București, 1997

Legături externe