Economia Republicii Populare Chineze

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Economia Chinei

Pudong în Shanghai
Monedă Renminbi (RMB); unitate: Yuan (CNY)
Rată de schimb fixă USD = 6.458843 RMB
(media în 2011)
An fiscal Anul calendaristic 1 ianuarie - 31 decembrie
Organizații comerciale WTO, APEC, G-20 și altele
Statistici
PIB 7,301 triliarde de $(nominal: 2; est. 2011)[1]
11,31 triliarde de $(PAC: 2; 2011)[2]
Creșterea PIB 9.5% (G20: 2; 2011)[5]
PIB pe cap de locuitor 5.184 $ (nominal: 90; 2011)[2]
$8.394 (PAC: 90; 2011)[2]
PIB pe sector industrie (46,8%), servicii (43,6%), agricultură (9,6%) (est. 2010)
Inflație 5,4% est. 2011[3]
Coeficientul lui Gini 41,5
Forță de muncă 780 de milioane (1; 2010)
Forța de muncă după ocupație agricultură (39,5%), industrie (27,2%), servicii (33,2%) (2008)
Șomaj 4,2% (iulie 2010)[4]
Salariul mediu brut 4.260 $(2010)[6]
Principalele industrii extragerea și procesarea minereului de fier, oțel, aluminu și a altor minerale, cărbune; construcția de mașinării; armament; textile și haine; petrol; ciment; chimicale; îngrășăminte; încălțăminte, jucării și electronice; alimentară; echpament de transport (automobile, vagoane și locomotive, vase și avioane); echipament de telecomunicații, sateliți
Comerț exterior
Export 1.581 triliarde de $ (2010)
Bunuri exportate mașinări, produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, oțel și fier, electronice, echipamente medicale și optic
Parteneri de export SUA 20,03%, Hong Kong 12,03%, Japonia 8,32%, Coreea de Sud 4,55%, Germania 4,27% (2009)
Import 1.327 triliarde de $ (2010)
Bunuri importate mașinării, petrol, echipamente medicale și optice, minereu de fier, gaze naturale, materiale plastice și chimicale
Parteneri de import Japonia 12,27%, Hong Kong 10,06%, Coreea de Sud 9,04%, SUA 7,66%, Taiwan 6,84%, Germania 5,54% (2009)
Investiții străine directe 100 miliarde de $ (2010)
Datorie externă brută 406,6 miliarde de $ (22nd; 2010)
Finanțe publice
Datorie publică 17,5% din PIB (112; 2010)
Venituri publice 1,149 triliarde de $ (2010)
Cheltuieli publice 1,27 triliarde de $ (2010)
Ajutor economic primit: $1,12 per capita (2008)[7]
Rating de creditare AA- (domestic)
AA- (străin)
AA- (T&C)
(Standard & Poor's)[8]
Rezerve 3,20 triliarde de $ (1; 2011)
Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani
Modifică text Consultați documentația formatului

Economia Republicii Populare Chineze este a doua economie națională la nivel mondial (urmându-i Statelor Unite ale Americii și fiind urmată de Japonia). Totodată, aceasta este economia majoră cu cea mai rapidă creștere, cu o medie a procentului de creștere de 10% pe parcursul ultimilor 30 de ani.

Dezvoltarea economică în China are loc sub conducerea Partidului Comunist Chinez în baza planurilor cincinale. În urma tempourilor de creștere ecomonică rapidă, guvernul a hotărât să mențină creșterea în jurul a 8-9 % pe an. Cu ajutorul investițiilor externe, din care aproximativ 80% sunt investițiile chinezilor cu trai permanent peste hotare, conform planurilor PCC în 2010 economia Chinei ar trebui să întreacă economia SUA.

În primele etape creștererea economică s-a datorat agriculturii, care a fost scutită de multe limitări impuse în epoca Mao. Partidul încuraja producția, manufactura la scară largă. Astfel în țară au apărut numeroase manufacturi, care creau un deficit de resurse datorită utilizării iraționale. Întreprinderile de stat rămâneau adesea falimentare. Ca să facă față schimbărilor de structură, guvernul reformează sistemul educațional, trimite studenții peste hotare, în special Japonia și SUA, favorizează importul de tehnologii. Are loc dezvoltarea tehnologiilor informaționale, telecomunicațiilor, biotehnologiilor, sectorului medical. În districtul Haidian, la nord de Beijing a fost creată Silicon Valley chineză. Dezvoltarea economică are și efecte secundare, în zonele rurale, nivelul șomajului depășește de 2 ori indicii oficiali de 4,6 %. Neoficial, China favorizează emigrația.

China este cel mai mare exportator mondial[9], livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, față de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari.[9]

Creșterea economică

Pe ansamblul anului 2010, PIB-ul Chinei a crescut cu 10,3% ceea ce a permis acestei țări să devanseze Japonia ocupând poziția de a doua economie mondială[10].

Industrie

Industria energetică

Baza energetică a Chinei o constitue cărbunii, cărora le revin 3/4 din balanța energetică a țării. Cele mai importante bazine sunt: Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan. Centralele termoelectrice produc 4/5 din energia electrică totală și sunt amplasate în apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor aglomerații urbane. Cea mai mare centrală hidroelectrică din China este Barajul celor Trei Defileuri de pe râul Yangtze.

În anul 2009, China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, depășind Statele Unite, cu un consum total de 2,170 milioane tone echivalent petrol (tep)[11]. Prin comparație, România consumă anual aproximativ 40 tep. China este al doilea stat consumator de petrol din lume după SUA[12].

De asemenea, în anul 2007, China a preluat de la SUA postura de cel mai mare poluator cu dioxid de carbon[13].

Industria automobilistică

Vânzările de autoturisme din China, cea mai mai mare piață auto din lume, au crescut cu 33,2% în anul 2010, la nivelul record de 13,8 milioane de unități[14]. În anul 2011, creșterea vânzărilor a fost de 5,1%, ajungând la 14,5 milioane de autoturisme.[15]

Producția și vânzările de mașini au atins recordul de 13,5 milioane unități în 2009, înregistrând un avans de 43% față de nivelul din 2008, când au fost vândute 9,38 milioane mașini[16].

Piața auto chineză a devenit lider la nivel mondial de la începutul anului 2009, depășind-o pe cea a SUA (care a scăzut la 10,4 milioane de unități), după ce vânzările din China au crescut puternic datorită măsurilor fiscale de încurajare a consumului din acest sector[16][17].

Infrastructură

Rețeaua de autostrăzi a Chinei a evoluat de la 100 de kilometri în 1988 și 574 de kilometri în 1992[18] la 16.300 de kilometri în 2000[19], ajungând, în ianuarie 2010, la 65.000 de kilometri[20]. Din aceștia, 4.719 kilometri de autostradă au fost dați în folosință în anul 2009[20]. La sfârșitul anului 2010, rețeaua de autostrăzi a ajuns la de 76.000 de kilometri[21]. Statul chinez și-a propus să dețină 100.000 de kilometri de autostradă, până în 2020, o rețea comparabilă cu aceea existentă, în prezent, în Statele Unite ale Americii[20].

Tot în perioada 1988 - 2010, chinezii au construit 30.000 de kilometri de cale ferată și nu mai puțin de 220.000 de kilometri de șosele[19].

Kilometri de autostradă la începutul anului:

Anul 2013[22] 2012[22] 2011 2010 2009 2000 1992 1988
kilometri 91.157 85.000 76.000 65.000 61.281 16.300 574 100

Agricultură

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

China este un stat în care cea mai mare parte a populației trăiește în mediul rural, agricultura având o importanță deosebită pentru economia chineză.

China are o suprafață de uscat de 9.600.000 kmp, suprafața terenurilor arabile ajungând la numai 1.270.000 kmp, ce reprezintă circa 7% din terenurile arabile din întreaga lume. Ele se găsesc în principal în câmpiile și depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estică a Chinei. Culturile vegetale reprezintă un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grâul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide, rapiță, trestie-de-zahăr și sfeclă-de-zahăr.

După aplicarea politicii de reformă la sate în 1978, agricultura chineză a cunoscut o dezvoltare rapidă. Timp de peste 20 de ani, pe baza proprietății colective asupra mijloacelor de producție, reforma în mediul rural al țării noastre a fost orientată către piață, a scăpat de îngrădirea sistemului tradițional și a adoptat un nou model de dezvoltare a economiei colective în condițiile unei economii de piață. Reforma a adus țăranilor beneficii reale, a emancipat și dezvoltat forțele de producție rurale, a condus la creșterea rapidă a producției agricole, și în special a celei cerealiere și la optimizarea structurală a agriculturii. Astfel, China a obținut performanțe remarcabile în agricultură. În momentul de față, China se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește producția de cereale, bumbac, rapiță, tutun, carne, fructe de mare și legume.

Comunicații

Internet

China avea 384 de milioane de internauți la finalul lui 2009, mai mult decât oricare altă țară din lume[23]. La jumătatea lui 2005, China avea circa 49,5 milioane de calculatoare conectate la Internet, față de 41,6 de milioane cât se înregistrase în perioada similară a anului precedent[24].

Număr de utilizatori de internet:

Anul 2012[25] 2011[26] 2010[27] 2009[23] 2008[28] 2006[29] 2005[24] 2004[24] 2003[30]
milioane 564 477 430 384 298 137 111 94 68

Telefonia mobilă

În ianuarie 2010, China avea 738 de milioane de utilizatori de telefonie mobilă, și trei operatori: China Mobile, China Unicom și China Telecom toate companii ale statului, singurele prezente în piață[31].

Număr de utilizatori de telefonie mobilă:

Anul 2011[32] 2010[31] 2008[33] 2006[34] 2005[35] 2004[36]
milioane 900 738 600 461 380 100

Servicii

Forța de muncă

În ultimii cinci ani, salariul mediu a crescut în China cu cel puțin 15% anual.[37] Salariul mediu din zonele de coastă ale Chinei a crescut de la 240 de euro în 2005 la 400 de euro în 2011.[37]

Comerțul exterior

În relațiile cu Uniunea Europeană, exporturile din cele 27 de state membre UE către China au crescut la 78 miliarde euro în 2008, comparativ cu 26 miliarde euro în 2000, în timp ce importurile din China au crescut de la 75 miliarde euro la 248 miliarde euro în aceeași perioadă[38].

Valoarea schimburilor comerciale dintre țările din Africa și China s-au ridicat la un nou record în anul 2010, ajungând la 114,8 miliarde de dolari[39]. Investițiile directe ale Beijingului în state africane se ridică la peste 10 miliarde de dolari[39].

Schimburi comerciale cu Uniunea Europeană

Valoare schimburi comerciale (miliarde euro):

Anul 2009[40] 2008[38] 2000[38]
Total schimburi comerciale - - -
Export China -> EU 214,7 248 75
Export EU -> China 81,7 78 26

Schimburi comerciale cu Statele Unite

Valoare schimburi comerciale (miliarde dolari):

Anul 2009[40]
Total schimburi comerciale -
Export China -> SUA 269,4
Export SUA -> China 69,6

Note

  1. ^ National Economy Maintained Steady and Fast Development in the Year of 2011, China NBS, accesat în Jan. 17, 2012  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  2. ^ a b c „Report for Selected Countries and Subjects”. International Monetary Fund. Accesat în Jan. 19, 2012.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  3. ^ „CIA - The World Factbook”. Cia.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Theglobeandmail.com”. Theglobeandmail.com. Accesat în . 
  5. ^ „GDP - real growth rate”. CIA. Arhivat din original la 2017-07-01. Accesat în Jan. 3, 2012.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  6. ^ „China still a developing nation|Op-Ed Contributors”. chinadaily.com.cn. . Accesat în . 
  7. ^ „2008”. Data.worldbank.org. Accesat în . 
  8. ^ „Sovereigns rating list”. Standard & Poor's. Accesat în . 
  9. ^ a b RP Chineză a devenit cel mai mari exportator din lume, depășind Germania Arhivat în , la Wayback Machine., 24 august 2009, capital.ro, accesat la 9 septembrie 2009
  10. ^ Economia chineză a crescut cu 9,7% în primul trimestru Arhivat în , la Wayback Machine., 15 aprilie 2011, capital.ro, accesat la 20 aprilie 2011
  11. ^ China passes U.S. in energy use, but hold on a second..., 7/19/2010, eetimes.com, accesat la 20 iulie 2010
  12. ^ Venezuela isi va tripla exporturile de petrol catre China, 25 august 2006, wall-stret.ro, accesat la 12 iulie 2010
  13. ^ China a devenit cea mai mare consumatoare de energie din lume Arhivat în , la Wayback Machine., 20 iulie 2010, capital.ro, accesat la 18 august 2010
  14. ^ Record pe piata auto din China, 11 ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 13 martie 2011
  15. ^ Piața chineză, secretul succesului mondial al Volkswagen Arhivat în , la Wayback Machine., 3 martie 2012, Robert Stan, Capital, accesat la 3 martie 2012
  16. ^ a b Vanzarile de masini din China au ajuns anul trecut la un nou nivel record, 08-01-2010, standard.ro, accesat la 10 ianuarie 2010
  17. ^ China a detronat dupa un secol Statele Unite de pe pozitia de cea mai mare piata auto, 12.01.2010, zf.ro, accesat la 19 martie 2010
  18. ^ FOTOGRAFIA care îți taie răsuflarea: AUTOSTRADĂ ca asta nu vei avea niciodată în România Arhivat în , la Wayback Machine., 14 mai 2012, Valentin Vioreanu, Capital, accesat la 14 mai 2012
  19. ^ a b Fața mai puțin cunoscută a miracolului chinezesc[nefuncțională], 8 august 2011, Amariei Răzvan, capital.ro, accesat la 7 august 2011
  20. ^ a b c China a dat în folosință 4.719 kilometri de autostradă în 2009, 18 ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
  21. ^ China și-a pavat, la propriu, calea spre succes. Află cu cât saltă o infrastructură dezvoltată economia unei țări Arhivat în , la Wayback Machine., Cristina Sbîrn, 04 octombrie 2011, capital.ro, accesat la 7 octombrie 2011
  22. ^ a b Țara care are mai mulți km de autostradă decât un continent întreg Arhivat în , la Wayback Machine., 15 ianuarie 2013, Valentin Vioreanu, Capital, accesat la 15 ianuarie 2013
  23. ^ a b Firmele din China au câștigat în 2009 aproape 11 miliarde dolari din activități derulate online[nefuncțională], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
  24. ^ a b c China a ajuns la 111 milioane de internauti, 18 ianuarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  25. ^ In ciuda controlului strict, creste puternic numarul de internauti chinezi, 15 jan 2013, Alex Goaga, wall-street.ro, accesat la 24 februarie 2013
  26. ^ 477 milioane de chinezi au stat pe Internet, in luna martie, 16 mai 2011, ziare.com, accesat la 24 iunie 2011
  27. ^ Top 10 tari cu cei mai multi utilizatori de internet - China, 14 iunie 2011, Cristina Negraru, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  28. ^ Chinezii au pus stapanire pe internet, 14 ianuarie 2009, Descoperă, accesat la 24 iunie 2011
  29. ^ China ar putea depasi in doi ani S.U.A., in utilizarea internetului, 25 ianuarie 2007, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  30. ^ China va avea 78 de milioane de internauti pana la sfarsitul anului 2003, 2003-12-09, acasa.ro, accesat la 24 iunie 2011
  31. ^ a b Google începe să aibă probleme și pe piața telefoniei mobile în China[nefuncțională], 19 Ian 2010, money.ro, accesat la 20 ianuarie 2010
  32. ^ 900 de milioane de utilizatori de telefonie mobila, in China, 25 mai 2011, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  33. ^ China are 600 milioane de utilizatori de telefonie mobilă[nefuncțională], 26 iulie 2008, iasiinvest.ro, accesat la 24 iunie 2011
  34. ^ SUA a fost depășită de China la utilizatori de internet, 25 iul 2008, unimedia.md, accesat la 24 iunie 2011
  35. ^ Nokia estimeaza o crestere puternica a pietei in 2006, 30 noiembrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 21 septembrie 2011
  36. ^ Record in China: 500 de miliarde de SMS-uri, 11 aug 2004, Claudiu Andone, zf.ro, accesat la 21 septembrie 2011
  37. ^ a b Uitați de „made in China“. De ce-și mută marii producători de haine fabricile în România și Moldova, 23 martie 2012, Elena Dumitru, Adevărul, accesat la 7 iunie 2012
  38. ^ a b c China, salvatoarea economiei Europei, 20 mai 2009, zf.ro, accesat la 16 mai 2011
  39. ^ a b India devine bancă pentru țările sărace Arhivat în , la Wayback Machine., 26 iunie 2011, Elena Dumitru, Adevărul, accesat la 27 iunie 2011
  40. ^ a b Exporturile Chinei amenință economia SUA, 9 septembrie 2010, Elena Dumitru, Cătălina Mihai, adevarul.ro, accesat la 1 iulie 2011


v • d • m
Republica Populară Chineză — Chinezi — Limba chineză mandarină
Geografie și climă Drapelul Republicii Populare Chineze 
           Stema Republicii Populare Chineze
Istorie
Politică
Cultură
Religie,
filosofie, estetică
Economie
Turism · Drumul mătăsii
Împărțire administrativă
Așezări · Capitala · Demografie · Guangzhou · Orașe · Mongolia Interioară · Macao · Hong Kong
Forțe armate
Apărare
Arhitectură
Provincii
Anhui · Fujian · Gansu · Guangdong · Guizhou · Hainan · Hebei · Heilongjiang · Henan · Hubei · Hunan · Jiangsu · Jiangxi · Jilin · Liaoning · Qinghai · Shaanxi · Shandong · Shanxi · Sichuan · Taiwan (încercare de anexare) · Yunnan · Zhejiang
Orașe
Evenimente
Portal