Emberizide

Emberizidae
Presură bărboasă (Emberiza cirlus)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Passeriformes
Subordin:	Passeri
Familie:	Emberizidae Vigors, 1831
Gen:	Emberiza Linnaeus, 1758
Specia tip
Emberiza citrinella
Specii
44, vezi text
Sinonime
Onychospina Bonaparte, 1853 Onychospiza Rey, 1872 (incorrect subsequent spelling)
Modifică text

Emberizidele (Emberizidae) sau presurile sunt o familie de păsări din ordinul paseriformelor (Passeriformes), răspândite pe aproape toată suprafața Pământului, de mărime mică sau de mijlocie, cu cioc conic, scurt, ascuțit și dur, care se hrănesc cu semințe, fructe mici și insecte.

În România se întâlnesc 8 specii.

Sunt păsări mici sau de mărime mijlocie, cu o lungime de 10–24 cm și o greutate de 8–75 g. Ciocul este conic, scurt, ascuțit și dur, cu mici vibrize la bază. Mandibula superioară este nedințată, de obicei puțin mai lungă ca cea inferioară. Coada este scurtă sau de mărime mijlocie.

Penajul este, de regulă, modest colorat (brun, măsliniu sau cenușiu), dar unele specii sunt multicolore. La multe specii sexele au aceiași culoare a penajului, dar la alte specii masculii și femelele au penajul diferit colorat. Masculii sunt, în general, ceva mai mari decât femelele.

Sunt răspândite pe aproape toată suprafața Pământului. Lipsesc în Oceania (inclusiv în Australia, dar au fost introduse în Noua Zeelandă), regiunile extreme ale Asiei de Sud-Est, ținuturile antarctice și în Madagascar.

Se întâlnesc în pajiști, pajiști alpine, mlaștini, tundra arctică, păduri rare, parcuri și garduri vii. În general sunt păsări arboricole, dar se pot mișca și pe sol cu multă ușurință.

Hrana constă din cele mai variate feluri de semințe, pe care le decortica în prealabil, iar în sezonul cald, îndeosebi în epoca cuibăritului, și din insecte. Consumă și mici fructe, muguri de flori și de frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte și larvele lor.

Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice.

Sunt, de obicei, păsări monogame. Adesea numai femelele își construiesc cuibul și clocesc ouăle, iar masculii hrănesc femela pe cuib și apoi puii împreună cu ea.

Cuibul lor este descoperit, în formă de cupă, construit îngrijit și căptușit în interior, el este situat între crengile boschetelor, ale arborilor, în ierburi sau între bolovani ori crăpături de stânci.

Pe an au loc două sau trei clociri. După creșterea puilor, familiile hoinăresc în cârduri după hrană, producând unele pagube.

Multe specii au un cântec plăcut, iar unele specii sunt bune sau foarte bune cântătoare, fapt pentru care sunt ținute în colivii în multe părți ale lumii.

Deși multe specii mănâncă un număr substanțial de insecte, care pot fi dăunători agricoli, însă nu distrug insectele în cantități suficiente pentru a avea vreo importanță economică.

Genul conține 44 de specii.^[1]

• Presură galbenă (Emberiza citrinella), subspecia Emberiza citrinella citrinella.
• Presură de munte (Emberiza cia), subspecia Emberiza cia cia.
• Presură bărboasă (Emberiza cirlus), subspecia Emberiza cirlus cirlus.
• Presură sură (Emberiza calandra sau Miliaria calandra), subspecia Emberiza calandra calandra.
• Presură de grădină (Emberiza hortulana).
• Presură de stuf (Emberiza schoeniclus) cu 3 subspecii:

Presură de baltă (Emberiza schoeniclus schoeniclus)

Presură de trestie (Emberiza schoeniclus intermedia)

Presură de stuf dobrogeană (Emberiza schoeniclus tschussii).

• Presură cu cap negru (Emberiza melanocephala), subspecia Emberiza melanocephala melanocephala.
• Presură mică (Emberiza pusilla).

• 
  Presură cu cap negru
• 
  Presură tibetană
• 
  Presură galbenă
• 
  Presură sură
• 
  Presură de munte
• 
  Presură cu gât galben
• 
  Ortolan
• 
  Presură crestată
• 
  Presură cu piept auriu

• Materiale media legate de Emberizide la Wikimedia Commons
• Video despre Emberizide Internet Bird Collection