Insulele Marshall

Republica Insulelor Marshall
Aolepān Aorōkin M̧ajeļ^[1]^[2]


Drapelul Insulei Marshall[*]	Stema Insulei Marshall[*]

Deviză: Accomplishment through joint effort

Imnul național: Forever Marshall Islands

Geografie

Suprafață

- totală 181 km² (locul 213)

Apă (%) neglijabil

Cel mai înalt punct Likiep Atoll[*] (10 m)

Cel mai jos punct Oceanul Pacific (0 m)

Cel mai mare oraș Majuro^[3]

Vecini Micronezia
Kiribati
Statele Unite ale Americii
Nauru

Fus orar UTC+12 (UTC+12)
Pacific/Kwajalein[*][[Pacific/Kwajalein |]]^[4] (UTC+12)
Pacific/Majuro[*][[Pacific/Majuro |]]^[4] (UTC+12)

Populație

Densitate 342.5 loc/km²

- Estimare 2017 53.127

Limbi oficiale Engleză
Marshalleză

Guvernare

Sistem politic Prezidențial Unitar Democratic republică

Președinte Hilda Heine

Legislativ Legislature of the Marshall Islands^⁠(d)

Capitala Majuro (Delap)

Istorie

Independență

de la Statele Unite 21 octombrie 1986

Economie

PIB (PPC) 2001

- Total 115 milioane de dolari (locul 220)

- Pe cap de locuitor $2.900 (2005 est.) (locul 195)

PIB (nominal) 2021

- Total 259.538.700 de dolar americani^[6]

Gini 35,5

IDU (n/a) n/a (neclasată) (locul n/a)

Monedă Dolar american (USD)

Coduri și identificatori

Cod CIO MHL

Cod mobil 551

Prefix telefonic 692

ISO 3166-2 MH

Domeniu Internet

.mh

Prezență online

hasthtag

Modifică date / text

Insulele Marshall este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este o republică situată în Micronezia.

Istorie

Insulele au fost descoperite de spanioli în prima jumătate a secolului al XVI-lea și au fost explorate de căpitanul britanic John Marshall (1788), de la care și-au primit și numele. Între anii 1885-1914 ele s-au aflat sub protectorat german, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial zona făcea parte din prima linie de apărare japoneză. În anul 1944 insulele au fost cucerite de americani, care le-au administrat până în 1990, când țara și-a căpătat independența. Pe insulele Bikini și Enewetak, S.U.A. au efectuat experimente nucleare.

Geografie

Republica Insulelor Marshall este un stat insular în Oceanul Pacific, la nord de Ecuator, între arhipelagurile Caroline și Hawaii, având o suprafață de 181 km².

Teritoriul țării ocupă câteva sute de insule (32 de atoli, 867 de recifi), dispuse în două șiruri: Ralik în vest și Ratak în est.

Clima este ecuatorială, determinând o vegetație tropicală (arborescentă), dominată de bananieri și palmieri, dar și o faună bogată în păsări, pești.

Demografie

În anul 2002, Republica Insulelor Marshall a înregistrat o populație de aproximativ 73.630 de locuitori, iar în anul 2006 doar 60.442 de locuitori, o scădere de 13.630 de locuitori. Densitatea populației este de 338,8 loc./km².

Capitala, Majuro, avea (în 2006) o populație de 28.600 de locuitori, aproximativ 50% din populația totală a țării. Alte orașe importante: Ebeye, Jahrit ș.a.

Limbi oficiale ale statului sunt engleza și marshalleza.

Componența etnică: micronezieni, americani.

Culte religioase: creștinism (protestanți, catolici).

Districtele Republicii Insulelor Marshall

Insulele Marshall cuprind 31 de districte:

Atolul Ujelang
Atolul Enewetak
Atolul Bikini
Atolul Rongelap
Atolul Rongerik
Atolul Ailinginae
Atolul Wotho
Atolul Ujae
Atolul Bikar
Atolul Utirik
Atolul Taka

Atolul Likiep
Atolul Ailuk
Insula Jemo
Atolul Wotje
Atolul Aur
Atolul Majuro
Atolul Lae
Atolul Ailinglaplap
Atolul Ebon
Atolul Kwajalein (*)

Atolul Jaluit
Atolul Knox
Atolul Namorik
Atolul Erikub
Atolul Kili
Atolul Arno
Atolul Mili
Insula Lib
Atolul Jabwot
Atolul Namu

(*) Atolul Kwajalein este cel mai mare atol din lume; inelul coraligen este lung de 283 km, închizând o lagună de 2850 km. Are o formă ovală, măsurând 65 km lungime și aproape 30 km lățime.

Economie

Economia țării este dependentă de asistența financiară străină, fiind totodată bazată și pe surse proprii: pescuit, agricultură (palmieri de cocos, casava), turism, servicii și operații bancare. Domeniul exporturilor este slab dezvoltat, exportându-se cu precădere pește, copră, ulei de cocos, fructe. și importându-se echipamente industriale, mijloace de transport, combustibili. Comerțul extern se realizează cu state precum SUA, Japonia, Australia și unele țări vest-europene.

Patrimoniu mondial UNESCO

Atolul Bikini, pe care s-au efectuat în trecut teste atomice, a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Vezi și

Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Referințe

^ Names of the countries of Oceania in local languages, Omniglot. Retrieved 5 March 2011.
^ „Marshall Islands”. geonames.de. Accesat în 5 martie 2011.
^ population.mongabay.com
^ ^a ^b https://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/australasia Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019
^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în 26 august 2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Insulele Marshall prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate