Regi ai Babilonului

Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți.
Mesopotamia Antică
Eufrat – Tigru
Asiriologie
Orașe / Imperii
Sumer: Uruk – Ur – Eridu
Kiș – Lagaș – Nippur
Imperiul Akkadian: Akkad
Babilon – Isin – Susa
Asiria: Assur – Ninive
Dur-Șarrukin – Nimrud
Imperiul Babilonian – Caldeea
Elam – Amoriți
Hurieni – Mitanni
Kasiți – Urartu
Cronologie
Regi ai Sumerului
Regi ai Asiriei
Regi ai Babilonului
Limbă
Scriere cuneiformă
Sumeriană – Akkadiană
Elamită – Hurriană
Mitologie
Enûma Eliș
Ghilgameș – Marduk – Anunnaki
Artă
Stindardul Urului
Lirele de Ur
Berbecii dintr-un tufiș
Statuia lui Ebih-Il
Ziguratul Urului

Mijlocul Epocii de Bronz

Primele orașe-stat ale Amoriților

Regi de Larsa

Articol principal: Larsa
Rege Domnie Comentarii
Emisum cca. 1940–1912 î.Hr.
Samium cca. 1912–1877 î.Hr.
Zabaia cca. 1877–1868 î.Hr. Fiul lui Samium, Primul inscripție regală
Gungunum cca. 1868–1841 î.Hr. Independența dobândită față de Lipit-Eshtar de Isin
Abisare cca. 1841–1830 î.Hr.
Sumuel cca. 1830–1801 î.Hr.
Nur-Adad cca. 1801–1785 î.Hr. Contemporan cu Sumu-la-El
Sin-Iddinam cca. 1785–1778 î.Hr. Fiul lui Nur-Adad
Sin-Eribam cca. 1778–1776 î.Hr.
Sin-Iqisham cca. 1776–1771 î.Hr. Contemporan cu Zambiya de Isin, fiul lui Sin-Eribam
Silli-Adad cca. 1771–1770 î.Hr.
Warad-Sin cca. 1770–1758 î.Hr. Posibil co-regent cu tatăl său Kudur-Mabuk
Rim-Sin I cca. 1758–1699 î.Hr. Contemporan cu Irdanene de Uruk, înfrânt de Hammurabi, fratele lui Warad-Sin
Hammurabi de Babilon ca. 1699–1686 î.Hr. Conducător babilonian oficial , codul lui Hammurabi
Samsu-iluna de Babilon ca. 1686–1678 î.Hr. Conducător babilonian oficial
Rim-Sin II cca. 1678–1674 î.Hr. Ucis în revolta împotriva Babilonului

Prima dinastie

Articol principal: Prima Dinastie Babiloniană
Rege Domnie Comentarii
Sumu-abum sau Su-abu cca. 1830—1817 î.Hr. Contemporan cu Ilushuma de Asiria
Sumu-la-El cca. 1817—1781 î.Hr. Contemporarn cu Erishum I de Asiria
Sabium sau Sabum cca. 1781—1767 î.Hr. Fiul lui Sumu-la-El
Apil-Sin cca. 1767—1749 î.Hr. Fiul lui Sabium
Sin-muballit cca. 1748—1729 î.Hr. Fiul lui Apil-Sin
Hammurabi cca. 1728—1686 î.Hr. Contemporan cu Zimri-Lim de Mari, Siwe-palar-huppak de Elam și cu Shamshi-Adad I
Samsu-iluna cca. 1686—1648 î.Hr. Fiul lui Hammurabi
Abi-eshuh sau Abieshu cca. 1648—1620 î.Hr. Fiul lui Samsu-iluna
Ammi-ditana cca. 1620—1583 î.Hr. Fiul lui Abi-eshuh
Ammi-saduqa sau Ammisaduqa cca. 1582—1562 î.Hr. Tableta lui Venus a lui Ammisaduqa[1]
Samsu-Ditana cca. 1562—1531 î.Hr.

Dinastia mijlocie

  • Gandash 1730 î.Hr.
  • Agum I
  • Kashtiliash I
  • Ushshi
  • Abirattash
  • Kashtiliash II
  • Urzigurumash
  • Harbashihu
  • Tiptakzi

Dinastia II

  • Iluma-ilum 1732 î.Hr.
  • Itti-ili-nibi
  • Damiq-ilishu
  • Ishkibal
  • Shushushi
  • Gulkishar
  • Peshgaldaramash
  • Adarakalamma
  • Ekurduanna
  • Melamkurkukka
  • [1 un rege fără nume dintre Gulkishar și Ea-gamil(?)]
  • Ea-gamil anul 1460 î.Hr.

Dinastia III

  • Agum II 1570 î.Hr.
  • Burna-Buriaš I
  • Kaštiliaš III
  • Ulam-Buriaš
  • Agum III
  • Kadašman-harbe I
  • Karaindaš
  • Kurigalzu I 1377 î.Hr.
  • Kadašman-Enlil I 1377-1361 î.Hr.
  • Burna-Buriaš II 1361-1333 î.Hr.
  • Karahardaš 1333-1331 î.Hr.
  • Nazibugaš 1331 î.Hr.
  • Kurigalzu II 1331-1306 î.Hr.
  • Nazimaruttaš 1306-1280 î.Hr.
  • Kadašman-Turgu 1280-1262 î.Hr.
  • Kadašman-Enlil II 1262-1254 î.Hr.
  • Kudur-Enlil 1254-1245 î.Hr.
  • Šagarakti-Šuriaš 1245-1232 î.Hr.
  • Kaštiliaš IV 1232-1224 î.Hr.
  • Enlil-nadin-šumi 1224-1221
  • Adad-šuma-iddina 1221-1215
  • Adad-šuma-usur 1215-1185 î.Hr.
  • Melišipak 1185-1170 î.Hr.
  • Marduk-apal-iddina I 1170-1157 î.Hr.
  • Zababa-šuma-iddina 1157-1156
  • Enlil-nadin-ahhe 1156-1153 î.Hr.

Dinastia IV (Dinastia de Isin)

  • Marduk-kabit-ahhešu 1155-1146 î.Hr.
  • Itti-Marduk-balatu 1146-1132 î.Hr.
  • Ninurta-nadin-šumi 1132-1126 î.Hr.
  • Nabu-kudurri-usur (Nebuchadrezzar I/Nabucodonosor I) 1126-1103 î.Hr.
  • Enlil-nadin-apli 1103-1100 î.Hr.
  • Marduk-nadin-ahhe 1100-1082 î.Hr.
  • Marduk-šapik-zeri 1082-1069 î.Hr.
  • Adad-apla-iddina 1069-1046 î.Hr.
  • Marduk-ahhe-eriba 1046 î.Hr.
  • Marduk-zer-X 1046-1033 î.Hr.
  • Nabu-šum-libur 1033-1025 î.Hr.

Dinastia V

Dinastia VI

  • Eulma-šakin-šumi 1004-987
  • Ninurta-kudurri-usur 987-985 î.Hr.
  • Širiqti-šuqamunu 985 î.Hr.

Dinastia VII

  • Mar-biti-apla-usur 985-979 î.Hr.

Dinastia VIII

  • Nabu-mukin-apli 979-943 î.Hr.

Dinastia IX

  • Ninurta-kudurri-usur 943 î.Hr.
  • Mar-biti-ahhe-iddina 943-c.920 î.Hr.
  • Šamaš-mudammiq c.920-900 î.Hr.
  • Nabu-šuma-ukin 900-888 î.Hr.
  • Nabu-apla-iddina 888-855 î.Hr.
  • Marduk-zakir-šumi I 855-819 î.Hr.
  • Marduk-balassu-iqbi 819-813 î.Hr.
  • Baba-aha-iddina 813-811 î.Hr.
  • 5 regi 811-c.800 î.Hr.
  • Ninurta-apla-X c.800-c.790 î.Hr.
  • Marduk-bel-zeri c.790-c.780 î.Hr.
  • Marduk-apla-usur c.780-769 î.Hr.
  • Eriba-Marduk 769-761 î.Hr.
  • Nabu-šuma-iškun 761-748 î.Hr.
  • Nabonassar (Nabu-nasir) 748-734 î.Hr.
  • Nabu-nadin-zeri 734-732 î.Hr.
  • Nabu-šuma-ukin II 732 î.Hr.

Dinastia X (Regi asirieni si chaldeni)

  • Nabu-mukin-zeri, 732-729 BCE
  • Pulu (Tiglath-Pileser III of Assyria) 729-727 BCE
  • Ululayu (Shalmaneser V of Assyria) 727-722 BCE
  • Marduk-apal-iddina II (the Biblical Merodach-Baladan), 722-710 BCE
  • Šarrukin (Sargon) II of Assyria, 710-705 BCE
  • Sin-ahhe-eriba (Sennacherib) of Assyria, 705-703 BCE
  • Marduk-zakir-šumi II, 703 BCE
  • Marduk-apal-iddina II, 703 BCE (restored)
  • Bel-ibni, 703-700 BCE
  • Aššur-nadin-šumi (son of Sennacherib of Assyria), 700-694 BCE
  • Nergal-ušezib, 694-693 BCE
  • Mušezib-Marduk, 693-689 BCE

Assyrian Sack of Babylon, 689 BCE; Babylon is rebuilt by Esarhaddon of Assyria in the 670s BCE

  • Sin-ahhe-eriba (Sennacherib) of Assyria, 689-681 BCE
  • Aššur-ahha-iddina (Esarhaddon) of Assyria, 681-669 BCE
  • Šamaš-šum-ukin (son of Esarhaddon), 668-648 BCE
  • Kandalanu (possibly Ashurbanipal of Assyria or else a viceroy), 648-627 BCE

Dinastia a XI-a

Note

  1. ^ Reiner, Erica; D. Pingree. Babylonian Planetary Omens The Venus, the Tablet of Ammisaduqa.