Ulei de ricin

Semințe de ricin.
Ulei de ricin (în limba engleză en:castor oil)

Uleiul de ricin este un ulei vegetal obținut prin presarea semințelor plantei de ricin (Ricinus communis). [1]

Uleiul de ricin este un lichid incolor sau galben pal cu un miros distinct. Punctul său de fierbere este 313 °C și densitatea de 961 kg/m3. [2] Este o trigliceridă în care aproximativ 90% din catenele de acizi grași sunt de ricinoleat. Alți componenți importanți sunt oleații și linoleații.

Proprietăți

Are proprietăți antibacteriene, antioxidante și antiinflamatoare, dar și germicide, insecticide și fungicide. Datorită acestor proprietăți, uleiul poate fi utilizat împotrivă infecțiilor microbiene. Este bogat în acizi grași nesaturați (o-mega 3-6-9), proteine și vitamina E, motiv pentru care este folosit pentru frumusețe și în compozita produselor cosmetice, a săpunurilor, medicamentelor, uleiurilor de masaj și a altor produse de uz frecvent.[3]

Vezi și

Referințe

  1. ^ Alfred Thomas "Fats and Fatty Oils" în Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2005, Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a10_173
  2. ^ Aldrich Handbook of Fine Chemicals and Laboratory Equipment, Sigma-Aldrich, 2003.
  3. ^ „Ulei de ricin”. 
 Acest articol despre un compus organic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.